S-a tot spus înaintea acestor alegeri europene că stînga politică va fi întărită de criză. Era oarecum logic: capitalismul trebuie pedepsit pentru această criză, piaţa şi-a arătat faţa sa hidoasă, oamenii vor suferi şi se vor întoarce către aripa protectoare a statului " ştiţi poezia. Nu a fost deloc aşa, grupul popular din Parlamentul European îşi păstrează de departe prima poziţie, în timp ce grupul socialist pierde semnificativ. La ora cînd scriu acest articol, socialiştii par a ajunge undeva în jurul a 160 de europarlamentari, de la 215, cît aveau pînă acum. În cîteva cazuri, electoratul a fost necruţător cu centru-stînga, care a pierdut teren în acelaşi timp în cele cinci state mari " Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Spania. Spre deosebire de România, unde coaliţia populari-socialişti regăseşte egalitatea de la alegerile interne, în Germania, partidul de dreapta al dnei Merkel s-a distanţat cu zece procente în faţa socialiştilor, alături de care guvernează. Socialiştii din Franţa au obţinut doar 16%, la egalitate cu ecologiştii. Berlusconi îşi menţine dominaţia în Italia, în ciuda tuturor scandalurilor, iar în Spania socialiştii aflaţi la putere au obţinut 38%, un scor onorabil în comparaţie cu alte ţări, dar cu patru procente în urma popularilor. În Marea Britanie, Partidul Laburist a luat doar 16%.

În Estul Europei, scăderea stîngii este chiar mai pronunţată. Socialiştii bulgari au luat doar 18%, pe cînd cele două partide de opoziţie afiliate popularilor europeni au însumat 33%. Ungaria a înregistrat un şocant 57% pentru centru-dreapta din FIDESZ, cu socialiştii aflaţi încă la guvernare avînd doar 18%.

Doar în Grecia se poate spune că stînga a cîştigat alegerile europene, cu socialiştii din PASOK avînd 36%, cu trei procente peste partidul de centru-dreapta care guvernează. În acest context, scorul obţinut de PSD în România este unul