Pe vremea lui Ceauşescu, toate erau ale statului, neexistînd decît izolat proprietate privată. Asta da "grea moştenire", dacă nu vrei să o administrezi bine. Aşa a apărut obsesia restitutio in integrum dizolvată într-o descurcăreală. Limbajul afacerilor a consemnat cu plăcere: "Ţi-ai tras fabrică?", "Te rezolv pe legea 10? Te rezolv pe 112? Ai luat pe Lupu?". Sînt formule normale în vînzările de succes de dinainte de 2008, astfel cumperi ieftin şi, peste puţin timp, aranjînd actele în favoarea ta, vinzi scump, sau cumperi extravilan şi "te rezolvi la Primărie", într-o clipă, vînzînd intravilan. Totul, fără multă lege şi minte, cu asentimentul organelor locale. În cazul fabricilor, s-au făcut vînzări ieftine de către stat, noii proprietari, în ciuda promisiunilor contractuale, au falimentat întreprinderea, au concediat angajaţii, au vîndut totul la fier vechi şi au speculat imobiliar terenul. Legile proprietăţii, apărute chiar contorsionat şi greu, s-au aplicat doar politic. Politica a contat mai mult decît proprietatea. Adevăraţii proprietari? Cine, băşinoşii? Prea vechi, supărători prin sorgintea lor, prin apelul la un timp despre care n-are sens să ne amintim. De accea, aceştia au fost plimbaţi în justiţie ani de zile. Cînd s-au dat sentinţe favorabile, cîştigătorii trebuia să dea afară chiriaşii de acum (normal, săraci) ai caselor. Nici aşa nu e bine. Vedeţi la ce duce proprietatea? De vină fiind proprietarii rapace, burghejii, nu primăriile care n-au construit locuinţe pentru astfel de cazuri.

În cazul pămînturilor, nu s-au dat încă actele de proprietate "cu tricolor" în totalitate. Dar dacă ai vîrstă, bani şi avocaţi pe bani buni, îţi recuperezi averea. Arhivele sînt blocate? Judecătorii se fac că nu înţeleg ce vrei? Avocaţii ştiu filierele. Sînt şi acum numeroase procese pe rol. Sînt şi acte false ce au făcut din escroci proprietari, deoarece nu adev