Expoziţia
Pînă în 2007, faima lui Lars Vilks " artist contemporan şi profesor de teoria artei " nu depăşise cu mult graniţele lumii artiştilor plastici şi ale Suediei natale, unde, ce e drept, se bucura de o apreciere considerabilă. În vara lui 2007, a fost invitat să participe la o expoziţie obscură, într-un orăşel de provincie, cu tema "Cîini". Genul de expoziţie la care atît participanţii, cît şi publicul se recrutează cu preponderenţă din categoria doamnelor de vîrsta a treia, care poartă pălării cu flori. Mai mult, manifestarea trebuia onorată şi de prezenţa unui medic veterinar, care urma să ţină un expozeu despre îngrijirea cîinilor şi importanţa celui mai bun prieten al omului în viaţa noastră. Vîrstnicele doamne expozante au hotărît că evenimentul are nevoie şi de puţină picanterie şi provocare. În viziunea lor, provocare ar fi fost, de exemplu, ca expoziţia să conţină o lucrare care să-l reprezinte pe George W. Bush cu trup de pisică, aşa cum se întîmplase la precedenta ediţie, cu tema "Pisici". Aşa că s-au gîndit la Lars Vilks, cunoscut pentru năstruşnicia lucrărilor sale. De exemplu, la un moment dat, în faţa unui juriu, în vreme ce toţi ceilalţi artişti s-au prezentat cu picturi şi desene, el s-a oferit pe sine ca obiect artistic. Ceva mai tîrziu, tot în faţa unui juriu de specialitate, i-a luat la întrebări pe membrii acestuia. După care a oferit spre ascultare acest interviu multiplu ca operă de artă. Apoi, a "ocupat" o porţiune de pămînt aflată la cîţiva kilometri de locuinţa lui, pe care şi-a construit tărîmul artistic personal, botezat Ladonia. Printre altele, Ladonia găzduieşte o replică a Bienalei de la Veneţia, în care Lars Vilks îi imită pe toţi artiştii care expun la evenimentul din oraşul italian. Scopul: să demonstreze că se pot face lucrări mai bune decît la Veneţia şi că artiştii contemporani, în ciuda spiritului lor anarhic-inova