A câştigat finala concursului organizat recent de Teatrul Luni, pe tema Proiectul Imobiliar Dâmboviţa Center, cu piesa „Stupuzenia – PUZ deasupra unui cuib de puzi”. Conduce ziarul „Realitatea bihoreană“, a terminat de scris un scenariu de lung metraj şi s-a apucat de alte două. Mircea Jacan nu şi-a dorit din copilărie, precum alţii, să fie aviator sau pompier, ci regizor de film sau scenarist. „Pe la patru ani, când mă întreba cineva, îi spuneam că vreau să mă fac regizor de film. Cred că voiam să spun scenarist, dar nu aveam noţiunea”, povesteşte scriitorul.

Mircea Jacan îşi face oricând timp să scrie. „De regulă, mă culc după miezul nopţii, mă trezesc la ora 6.30, fix, şi mă simt perfect odihnit”, spune Jacan. După cum mărturiseşte, foloseşte toţi „timpii morţi” cu bucurie şi plăcere, pentru a scrie în minte, după care aşterne pe hârtie.

Piesa Pastilă, o provocare

Primul scenariu adevărat a fost „Misiunea”, în 2007, scris pentru Concursul Naţional de scenarii organizat de HBO, iar „Stupuzenia”, cu „Operescu” ca personaj central, a fost o adevărată provocare pentru scriitor. A ţinut cont de termen şi de locul în care urma să fie jucată piesa, reuşind să descrie în termeni comici mecanismul prin care cetăţenii unui oraş se trezesc cu aberaţii arhitectonice peste ei, şi asta, în doar două zile. „De când am aflat de concurs, am lăsat subiectul la dospit cam o  săptămână. Tema mi se părea încorsetată, iar scopul - foarte lăudabil. Apoi, au început să îmi vină idei. Noroc că exista un termen! Scrisul efectiv mi-a luat un weekend, de 1 Mai”, a spus Mircea Jacan.

Relaţia cu Bucureştiul

Orădeanul spune că mecanismul de administrare al oricărui oraş este acelaşi, indiferent că e vorba de o comună minusculă sau de Capitală. „Am aflat despre concursul declanşat de Teatrul Luni de pe LiterNet. Din start,