Petrecerea câmpenească a strâns sute de participanţi din România şi ţările vecine. Basarabi este localitate înfrăţită cu localitatea Ţărnaica din zona Maidanpec, Serbia şi Kosovo, din zona Bregovo, Bulgaria. Cutumele populare ale toate celor trei ţări au fost reproduse de sutele de participanţi care au defilat ieri. Românii de la nord şi sud de Dunăre şi-au dat mâna ieri la Basarabi. Au arătat tuturor că graniţele impuse de oameni nu stau în calea culturii şi conştiinţei naţionale. Deşi de o viaţă trăiesc într-o altă lume, înconjuraţi de oameni care vorbesc o altă limbă, românii de pe Valea Timocului şi-au păstrat tradiţiile şi limba vii, înrădăcinându-le şi odraslelor lor iubirea pentru valorile româneşti.
Cu mireasa, la adăpat
Sute de copii, tineri şi bătrâni din România, Bulgaria şi Serbia au defilat ieri în satul Basarabi, la cea de-a patra ediţie a Zilelor Satului. Îmbrăcaţi în straie populare şi gata să îndure soarele puternic, alaiul a ţinut să prezinte şi câteva ritualuri tradiţionale, cum ar fi adăpatul miresei. „Se cântă trei cântece neterminate, spre finalul fiecăruia mireasa trebuie să verse câte o cană cu apă neîncepută, în care se aruncă şi câţiva bănuţi. Când ajunge la ultima dintre ele, trebuie să o spargă cu piciorul pentru a sparge tot ghinionul“, a precizat Dan Vană, organizatorul principal al festivităţilor de la Basarabi. Cântecul popular a fost nelipsit de la sărbătoarea care a adunat sute de oameni din toate localităţile doljene.
Evenimentele de la Basarabi au început cu o dezbatere la o masă rotundă, pe tema „Cultură şi tradiţie la comunităţile româneşti din Balcani“. Au luat parte nume marcante din structurile româneşti care au avut iniţiative pentru sprijinirea comunităţilor de români de dincolo de graniţele ţării noastre, printre care şi Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale Constanţa şi R