Ovidiu Buluc, director general Farmexim, a schimbat macazul imediat după Revoluţie, părăsind industria grea după 20 de ani de activitate în acest domeniu. A intrat pe piaţa medicamentelor în 1990, când nu avea nici măcar un birou, iar acum conduce o afacere de peste 160 de milioane de euro. A refuzat o ofertă de preluare de 55 de milioane de euro din partea Celesio, cel mai mare distribuitor european de profil.
Farmexim, compania pe care o conduce acum Ovidiu Buluc, a fost creată după Revoluţie, în urma ordinului primului ministru de atunci, Petre Roman.
„Am fost chemat să văd în ce măsura pot prelua conducerea societăţii. După un interviu şi câteva discuţii am fost numit director. Practic, am fost primul angajat al firmei“, povesteşte nostalgic Ovidiu Buluc.
Sediul provizoriu din minister
El spune că nici sediu nu exista pe vremea aceea, primind un birou la direcţia farmaceutică a Ministerului Sănătăţii. „În primele luni ne‑am desfăşurat activitatea în sediul ministerului, iar unii dintre salariaţi lucrau chiar pe hol“, povesteşte Buluc.
În 1991, compania pe care o conducea s-a transformat din întreprindere de comerţ în societate pe acţiuni. În 1993, a avut loc o majorare de capital, iar acţionariatul majoritar a devenit privat.
În 1992, Ovidiu Buluc a hotărât să distribuie personal medicamentele, nu prin UniFarm, compania specializată a Ministerului Sănătăţii. A fost momentul în care Farmexim a intrat pe piaţa de distribuţie.
Directorul Farmexim admite că anii ’90 au fost printre cei mai dificili pentru o activitate comercială. „În 1997, moneda naţională se deprecia chiar şi cu 110% într-o lună, iar inflaţia era de 150%, în timp ce dobânda lunară era de 200%“, spune Ovidiu Buluc.
Susţine că pe vremea aceea nu se putea economisii, din cauză că venituri
