Graniţele libere le-au adus elveţienilor cerşetori din estul Europei, în special persoane de etnie romă din România şi Bulgaria, notează swissinfo.ch. Aceştia se adaugă celor veniţi deja cu paşapoarte, unii poliţişti ajungând până la a le aplica ştampile pe paşaport, cu menţiunea "cerşetor".

"Capitala elveţiană Berna a devenit un magnet pentru bandele organizate de cerşetori, cu persoane aduse din Europa de Est pentru a lucra pe străzi", scriu jurnaliştii elveţieni, care arată că un cerşetor poate câştiga chiar şi 450 de dolari pe zi.

"Oricine le dă bani, nu îi ajută pe cerşetori, ci sporeşte veniturile bandelor de infractori din spatele lor", avertizează şeful poliţiei din Berna, Alexander Ott.

Pericolul deschiderii graniţelor

Fenomenul cerşetoriei va spori, se aşteaptă autorităţile helvete, după ce elveţienii au semnat acordul Schengen cu Uniunea Europeană, acesta intrând în vigoare de la 1 iunie 2009. Convenţia permite cetăţenilor din UE, deci şi românilor şi bulgarilor, să intre liber pe teritoriul elveţian.

Dacă în Berna a fost derulat programul Agora, poliţiştii din Geneva au preferat o altă metodă. Ei au confiscat paşapoartele celor prinşi la cerşit şi au aplicat un soi de ştampilă pe care scrie "beggar" (în engleză, cerşetor).

Ott spune că fiecare grup infracţional foloseşte 10-18 cerşetori. Ei le indică acestora cele mai circulate bulevarde din marile oraşe elveţiene. Copiii şi invalizii sunt preferaţii acestor bande infracţionale, veniturile lor zilnice fiind foarte mari.

Ce spune ambasada României

Diplomaţii români de la Berna au promis sprijin autorităţilor elveţiene, dar au avertizat că problema cerşetorilor romi trebuie privită ca una europeană.

"Problema romilor este una complexă şi responsabilitatea nu trebuie lăsată în grija unui si