„S-a reuşit formarea unui colectiv unit. Fiind tineri, toţi aveam chef de muncă, nu ne fofilam dintr-o parte în alta. Ne-am făcut treaba"

Cornel Popescu s-a angajat la Petromidia pe 6 decembrie 1978, ca operator chimist. În toţi aceşti ani a rămas pe acelaşi post, în instalaţia DAV, care împlineşte în această lună 30 de ani de la inaugurare.

Povesteşte că a venit de la combinatul Petrochimic Piteşti: „Înainte să ajung aici, au venit nişte domni ingineri care s-au transferat aici şi, când a trebuit să pornească Petromidia, ne-au spus că este un loc bun de muncă. Şi a fost. Am venit la Midia, dar am pus şi nişte condiţii. Am vrut apartament în Constanţa". Mai toată lumea povesteşte că în anii de început ai Combinatului Petrochimic Midia Năvodari naveta era foarte grea, însă Cornel Popescu îşi aminteşte cu plăcere de acea perioadă. Motivul: tinereţea.

„Naveta era grea, dar eram tineri şi nu băgam în seamă aşa tare aspectul acesta. Ne plăcea. Treceam în fiecare zi prin Mamaia şi admiram din mers. Glumeam, vorbeam şi nu aveam nicio problemă. Aveam 25 de ani pe atunci. Aici, la Constanţa, mi-am întemeiat şi familia. Am luat o constănţeancă. Am şi o fată, care este economist acum", spune angajatul Petromidia. Şi, ca orice început, şi cel de la Petromidia a fost dificil. Dar nu imposibil. O parte dintre angajaţi erau tineri şi nu lucraseră efectiv în producţie, însă li s-au adus ajutoare experimentate care să-i înveţe cum se pune pe picioare o rafinărie. Popescu povesteşte că „s-a reuşit formarea unui colectiv unit. Fiind tineri, toţi aveam chef de muncă, nu ne fofilam dintr-o parte în alta. Ne-am făcut treaba". Primele amintiri cu Midia sunt greu de uitat: „Era foarte frig, fiind iarnă. Era mult nisip, vânt, iar instalaţia era în construcţie, nu se terminase încă. Nu m-am speriat, pentru că ştiam care este treaba cu instalaţiile. Mie mi