Trenurile miniere ar putea fi redate circuitului economic dacă Gorjul ar avea specialişti care să atragă fondurile necesare Scopul final al proiectelor este acela de a preda terenurile reconstruite ecologic către proprietari în cele mai bune condiţii, pentru agricultură.
Potrivit Consiliului Judeţean, fonduri pentru iniţierea unui astfel de proiect şi executarea lucrărilor propiu-zise există, dar lipsa specialiştilor constituie o problemă. „Fonduri ar fi dar nu există o structură specializată care să se ocupe de iniţerea unui astfel de proiect. Consiliul Judeţean poate fi partener de proiect dar nu iniţiator. Sunt alte strucuri care pot să facă acest lucru“, a declarat Adina Andriţoiu, purtător de cuvânt în cadrul Consiliului Judeţean Gorj.
Gorjul se numără printre judeţele cele mai afectate de existenţa expolatărilor miniere.
În urma inventarierii acestor terenuri s-a constat că până în 2006 unităţile miniere au desfăşurat activităţi pe o suprafaţă de aproximativ 19.140 de hectare. Dintre acestea, 1.460 de hectare reprezintă teren agricol şi suprafaţa de 4.358 teren silvic. Efectul principal pe care îl au exploatările miniere îl constituie scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafeţe de teren şi reducerea capacităţii de producţie a unor terenuri limitrofe, prin schimbarea regimului hidrologic.
Mii de hectare de teren trebuie ecologizate
Peste 16.000 de hectare de teren au fost declarate libere de sarcină minieră şi pot intra în programul de reabilitare dacă s-ar găsi oamenii capabili să realizeze proiecte eligibile.
Au fost finalizate lucrările de închidere la minele Urdari, Mătăsari, Schela, Boca, Tirioi, Leurda, Roşiuţa, Motru Vest şi Lupoiţa, dar fără respectarea procedurilor tehnice de conservare. Nu au fost ecologizate decât minele Cojmăneşti, Dragoteşti şi Negomir, mina Albeni aflându-se în conser
