Săptămâna aceasta va fi gata proiectul legii unice a salarizării, promite Guvernul. Taman la ţanc, dacă e să-i dăm crezare fostului ministru liberal al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, care a pronosticat căderea sau cel puţin o remaniere consistentă a Cabinetului Boc până la alegerile prezidenţiale din toamnă.
Legea respectă oarecum promisiunile făcute în campania electorală de anul trecut: salariile mari de acum cresc foarte puţin - este vorba despre cei mai importanţi oameni în stat (preşedinte, şefii Camerelor parlamentare), magistraţi, şefii structurilor militare, profesori universitari, în vreme ce lefurile mici sunt preconizate să crească consistent. Totul se raportează la salariul minim pe economie (600 de lei brut), iar scara valorilor are drept limită maximă de 15 ori această sumă. Coeficientul de 15 se aplică doar sumelor încasate de cei 4-5 oameni de la vârful puterii.
Spectaculos este saltul prevăzut pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar. Debutul va aduce unui învăţător peste 2.000 de lei, iar profesorului de liceu - mai mult de 3.000. Primul examen din cariera unui profesor, definitivatul, va adăuga 1.000 de lei la venit, în vreme ce gradele vor contribui cu câte aproximativ 500 de lei la salariul brut. Astfel, 5.500 de lei ar urma să fie cea mai mare leafă a unui profesor din învăţământul preuniversitar.
Sindicatele au reacţionat însă cu reţinere la această revărsare de bunăstare. Rezervele sunt fireşti după întreg circul iscat anul trecut, legat de majorarea salariilor cu 50%, indexare care nu a mai avut loc în totalitate nici până în ziua de azi. Este drept că aceiaşi oameni care promiseseră asta înainte de alegeri şi-au schimbat apoi cuvântul dat, aducând în discuţie tocmai majorările prevăzute în viitoarea lege unică a salarizării.
Dar vor putea creşte unele dintre aceste lef
