Alimentaţia este o chestiune de cultură, iar fiecare ţară are curiozităţile sale

culinare.

Dacă v-aţi săturat de bucătăria tradiţională românească şi doriţi ceva exotic şi provocator, iată câteva delicatese din bucătăria internaţională.

Insectele - prietenii noştri

De ce strivim un păianjen care atârnă de tavan sau o armată de furnici care ne invadează bucătăria, când am putea să le mâncăm? Dezgustătoare pentru majoritatea occidentalilor, insectele au o excelentă valoare nutritivă, fiind foarte apreciate în Asia şi în Africa. Ploşniţe de apă - cu gust de gorgonzola, larve de viermi de mătase prăjite - cu gust de nuci de acaju, lăcuste, termite, greieri, furnici sau scorpioni, gama de specialităţi este largă.

În Africa se degustă omizi uscate. Cele mai căutate sunt masonja, care măsoară în jur de zece centimetri. Pentru a creşte calitatea gustativă, înainte de a fi consumate li se scoate conţinutul intestinal.

Bucătăria italiană prezintă o delicatesă rară din Sardinia denumită Casu Marzu, brânza de oaie infestată cu larve de Piophila. Larvele se consumă vii.

Pentru cei care preferă gustul dulce-sărat, există şi deserturi apetisante: furnici cu ciocolată şi acadele cu scorpion.

De întins pe pâine

În Anglia se numeşte Marmite, în Australia - Vegemite, iar în Elveţia - Cenovis. Este o pastă neagră, groasă, care se întinde pe pâine şi se pune în supe şi conserve pentru a le da gust. Ingredientele din care este formată această pastă-minune, realizată în 1922 de Fred Walker, sunt următoarele: extract de drojdie, cu puţine cantităţi de soluţie de clorură de sodiu (sare de masă), extract de legume, niacin, tiamină, extracte aromatice, riboflavină, acid folic, deşi compoziţia exactă este secret comercial. Pasta este sută la sută vegetariană şi o bogată sursă de vitamina B12, acid folic şi niacin -