Despre vizita de lucru a lui Traian Băsescu la Palatul Victoria, cum s-a zis lecţiei de dirigenţie ţinute în direct la tv cu miniştrii Guvernului, s-au spus şi s-au scris multe lucruri. Cea mai des întâlnită apreciere a fost cea potrivit căreia Traian Băsescu şi-a făcut campanie electorală.

Desigur, prin afişarea îngrijorării faţă de starea economiei noastre confruntate cu efectele crizei, preşedintele a ţinut să se arate din nou drept singurul politician din România care se preocupă de problemele serioase ale naţiunii, în timp ce toţi ceilalţi se consumă în politicianisme ieftine. Era nevoie pentru a-şi adânci această imagine, asumată chiar de la debutul lui 2009, de întregul tărăboi cu prezenţa la Guvern şi, mai ales, cu indicaţiile pe cât de preţioase, pe atât de hazlii, date unor miniştri?

O întrebare cu atât mai legitimă cu cât:

1) Domnul preşedinte are la dispoziţie 1.000 de alte posibilităţi de a juca teatrul îngrijorării faţă de starea naţiunii decât prezenţa la şedinţa de Guvern. Dacă ne gândim că discursul ţinut din capul mesei n-are solemnitatea unui mesaj adresat Parlamentului sau cea a unei declaraţii de presă ţinute la Cotroceni, ne dăm seama că Traian Băsescu n-a urmărit doar imaginea de îngrijoratul numărul unu al naţiunii.

2) Excepţie făcând nişte referiri hazardate la optimismul Băncii Naţionale, Traian Băsescu n-a avut o intervenţie despre starea economiei. Domnia-sa a vorbit despre numeroase lucruri fără nici o legătură cu tema şedinţei de Guvern şi, cu atât mai important, cu tema crizei.

Ce-a urmărit Traian Băsescu aterizând la Palatul Victoria pe şest, cu ştiinţa doar a premierului, avertizat de preşedinte că va veni nu de dragul respectării procedurilor, ci pentru a nu-i ocupa scaunul din capul mesei? Răspunsul ni-l dă un fapt aparent minor. La emisiunea Zig-zag de la Antena 3, de du