● Jean Teulé, Mangez-le si vous voulez, Julliard, Paris, 2009.
Lucrurile despre care scriu acum s-au petrecut în realitate, într-un sat din Franţa. Nimic nu anunţa oroarea ce avea să se deruleze timp de două ceasuri, într-o după-amiază de august a anului 1870. Ar fi putut fi o zi oarecare de tîrg, cu sute de oameni veniţi cu treburi sau doar gură-cască, e adevărat, pe o căldură cu adevărat înnebunitoare.
Imediat după prînz, Alain de Monéys, un tînăr aristocrat proaspăt ales în unanimitate adjunct de primar în satul vecin, ajunge la acest tîrg anual care se ţine în mica şi liniştita localitate Hautefaye, situată la limita departamentelor Perigord şi Limousin. Se bucură în sinea lui că se va întîlni aici cu toţi prietenii şi abia aşteaptă să facă cunoscut proiectul de asanare a unei mlaştini, pe care tocmai îl pusese la punct în cursul dimineţii. Mai avea de gînd să cumpere o junincă pentru o femeie nevoiaşă şi să ajute un vecin să-şi cumpere cele trebuitoare pentru repararea acoperişului distrus de un incendiu. Peste o săptămînă urma să plece pe front, în războiul franco-prusac. Ar fi putut evita recrutarea, fiind puţin şchiop, însă din considerente patriotice insistă să fie încorporat. E un tînăr educat, politicos, simpatizat de toată lumea, bine cunoscut în întreaga regiune, fără duşmani, cu o viaţă liniştită dusă la conacul părinţilor lui.
Deşi la tîrg e mai multă lume decît în alţi ani, şase, poate şapte sute de persoane, atmosfera pare mai puţin veselă decît de obicei. Căldura teribilă, seceta, care ţine de luni de zile, lipsurile cauzate de război şi spectrul ameninţător al foametei sînt subiectele principale de discuţie. La han, spiritele se mai înviorează odată cu sosirea ziarului local L’Echo de la Dordogne. Problema e că aproape nimeni nu ştie carte, dar iată că un domn bine îmbrăcat se oferă să citească cu voce tare noutăţile aşteptat
