Publicarea la editura Fayard a acestei halucinante “povesti”, o istorie secreta a crahului din septembrie 2008, a devenit evenimentul editorial al anului la Paris, unde s-a lansat deja expresia “celebru precum Cresus”. “Cine se afla in spatele pseudonimului Cresus?”, iata un subiect dezbatut mai intens decat criza economica.
Conform propriilor afirmatii, Cresus este “numarul 2” dintr-o mare banca franceza; personaj bine integrat in lumea financiara, acesta scoate in piata publica tot gunoiul pe care sistemul financiar-bancar si guvernele marilor puteri economice mondiale il ascund de peste 70 de ani.
Portretul pe care Cresus il face “numarului 1” al bancii sale seamana cu cel al lui Michel Pébereau, presedinte al consiliului de administratie al BNP, mai putin chelia, care il apropie de figura lui Daniel Bouton, PDG la Société Générale; sistemul de tranzactionare Delta este exact cel utilizat la SocGen, in timp ce afacerile dezastruoase descrise in carte provin din portofoliile mai multor banci: Rosnet si Ucraina se leaga de numele BNP, cazul bancii chineze este din palmaresul SocGen iar afacerea imobiliara de la Marsilia si-o revendica insasi banca Lehman Brothers.
Bancherul elvetian Konrad Hummler, numit in Tara Cantoanelor “bancherul anarhist”, este cel care a lansat teoria “salamului alterat”, compus din credite sub-prime si ipoteci curate. Cresus il cunoaste foarte bine, stiindu-i, de exemplu, preferinta pentru Bach si Margaux.
Lucrez in sistem de saisprezece ani, dintre care trei i-am petrecut chiar pe malul Senei, si pot sa afirm ca aproape tot ceea ce descrie Cresus, mai amestecand, mai distorsionand intamplari, este adevarat. Spun “aproape” pentru ca finalul apoteotic, in care Cresus deturneaza un transfer de 317 milioane catre propriul cont cifrat din Andorra (contul Brothers Lehman) este fals. Este imposibil sa deschizi un co
