Termen aristotelician de căpătîi,
entelécheia, alias entelehia, e,
după Hegel, scop şi, totodată,
realizare a acestuia... Exemple:
scopul piciorului, să zicem, e ciorapul,
care, mulîndu-se pe dînsul, îl îmbracă.
Entelehia,-n cazul ăsta, ar purta
numele de piciorap. Simplificînd,
s-ar putea spune că piciorapu-i un
obiect entelehial. Ciubotinele,
însă, nu-s un astfel de obiect,
pentru că şi ciubota, şi botina au,
ambele, acelaşi scop: anume să îmbrace
gambele umane de la degetele
împiciorapate pînă la talpă, la călcîi
şi gleznă. Entelehia,-n ocurenţă,
se blochează într-un soi de
du-te-vino fără noimă, "tautotelic"
şi steril. Să trecem, deci, la alte cazuri.
Scopul spadei e asasinatul, încît,
entelehial vorbind, un purtător de
spadă e un spadasasin. (Tot astfel,
spada folosindu-se la scrimă, el este
şi un scriminal.) Scopul (lăuntric) al
oricărei urechelniţe (Forficula auricularia)
e urechea; în cazul că e vorba de urechea
unei chelneriţe, urechelniţa devine
urechelneriţă, " entelehialmente,
se-nţelege, sau, mai simplu, finalisticeşte...
Tezaurul ce e un soi de "foarte aur", e
astfel doar în graiul hexagonal: trésor.
În fine, dacă boul ar fi-ncălţat ca vaca,
bocancul s-ar chema boucanc. " Iar dacă
astea pot să dea impresia de fantazii
sau, cel mult, jocuri de cuvinte,
iată un termen strict entelehial,
aparţinîndu-i limbii ruse. E vorba de
ş
Termen aristotelician de căpătîi,
entelécheia, alias entelehia, e,
după Hegel, scop şi, totodată,
realizare a acestuia... Exemple:
scopul piciorului, să zicem, e ciorapul,
care, mulîndu-se pe dînsul, îl îmbracă.
Entelehia,-n cazul ăsta, ar purta
numele de piciorap.
