Constantin Noica La poalele parcului Borghese, "Tratatul de ontologie" al lui Noica i-a sedus pe universitarii italieni, fara, insa, sa fi starnit si interesul studentilor pentru filosofia romaneasca, a declarat, pentru NewsIn, Sorin Lavric, coordonatorul Cercului Noica. In cele doua zile de prelegeri dedicate implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Noica, filosofii italieni au impresionat prin interesul aratat operei carturarului roman. Intre academicianul Roberto Scagno si Solange Daini (traducatoarea "Devenirii intru fiinta" in italiana) a avut loc o disputa filologica, prilejuita de traducerea cat mai adecvata a prepozitiei atat de dragi lui Noica, "intru", in italiana. Se pare ca raspunsul cautat a insemnat un sfert de ora de discutii si de precizari terminologice: "Ascultandu-i, simteai cum ti se confirma o nuanta privitoare la posteritatea marilor filosofi: in urma lor nu ramane memoria operei sau vietii, ci cateva vorbe sau expresii care, substituindu-le gandirea, ajung sa strabata timpurile. De pe urma lui Noica va ramane negresit epopeea lui "intru"", povesteste Sorin Lavric.
Colocviul de la Roma nu a fost unul festiv, dar a reusit sa fie cordial, antrenant si sobru, adica asa cum insusi Noica ar fi aprobat o intalnire pe taramul filosofiei. In ceea ce priveste receptarea filosofului roman in Italia, aceasta este limitata la lumea universitara. Sunt profesori universtari, ca Roberto Scagno (Padova), Marco Cugno (Roma) sau Lauro Grasii (Milano), care s-au aplecat asupra textelor in romaneste ale lui Noica, dar studentii sunt mult mai putin interesati de filozofia romana decat profesorii lor, adauga Sorin Lavric. "Italienii nu fac comentarii malitioase, asa cum intalnim la Alexandra Lavastine", motiv pentru care textele lui Noica raman texte prin excelenta filosofice, nefiind comentate in cheie ideologica. "Un ganditor nu exista decat i
