1989, anul în care aviaţia militară românească a fost înzestrată cu cel mai performant avion de luptă pe care l-a avut vreodată: supersonicul MIG 29. Primul lot de aparate a sosit în ţară la 21 decembrie. Dar asta nu a fost tot. Cu mai multe luni înainte, un grup de piloţi superinstruiţi au fost trimişi la specializare în URSS, într-un centru de pregătire aflat undeva în Kazahstan, aproape de poalele Munţilor Tian Şan. Acolo, timp de trei luni, românii i-au impresionat pe sovietici prin înaltul profesionalism de care au dat dovadă.
Timp de câteva decenii, "coloana vertebrală" a aviaţiei militare româneşti a fost asigurată de celebrul supersonic MIG 21, apărut pe cerul nostru încă din 1962. Ceva mai târziu, pe la sfârşitul anilor '70, a sosit şi MIG-ul 23. Între timp, în URSS s-au mai fabricat şi au zburat tipurile MIG 25 şi MIG 27. În ceea ce ne priveşte, ultimul supersonic pe care l-am preluat de la sovietici a fost însă MIG 29.
Tratativele privitoare la achiziţionarea şi înzestrarea aviaţiei militare româneşi cu acest aparat superperformant s-au declanşat pe la mijlocul anului 1987, la peste doi ani de când Gorbaciov preluase cârma Uniunii Sovietice. Şi au fost finalizate în momentul în care avioanele au ajuns în ţară. Adică la 21 decembrie 1989, exact în vremea când "Măreţul Cârmaci", căzut în dizgraţia lumii întregi, îşi trăia ultimele zile de viaţă. A fost o perioadă relativ lungă de tatonări economice şi politice complexe, în cursul cărora generalul Victor Athanasie Stănculescu a jucat cu certitudine un rol deosebit de important. Acum, o bună parte dintre specialiştii noştri militari consideră că "decizia de a înzestra aviaţia noastră militară cu acest tip de aparat a fost foarte bună.
Din păcate, acest demers nu a fost bine valorificat de urmaşi". Atunci, după finalizarea tratativelor şi definitivarea condiţiilor de li
