Aproximativ 200 de persoane au participat, aseară, în faţa sediului Universităţii Babeş-Bolyai, la comemorarea a 50 de ani de la alipirea universităţilor clujene Victor Babeş şi Bolyai Janos, decisă în aprilie 1959. Printre participanţi s-a numărat şi ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Füzes Oskar. Maghiarii ardeleni şi-au reafirmat cu această ocazia solicitările referitoare la învăţământul superior în limba maternă.

„Fără învăţământ în limba maternă nu poate exista sentimentul de identitate naţională”, a spus Asztalos Lajos, fost student al universităţii desfiinţate în 1959. La rândul său, Muzsnai Csaba, absolvent de chimie la Universitatea Bolyai şi ulterior profesor la Universitatea Babeş-Bolyai a afirmat că predarea în limba maternă îi ajută pe tineri foarte mult, în special să înţeleagă mai uşor ştiinţele exacte. „Avem speranţa că doleanţele noastre, de reînfiinţare a învăţământului de stat în limba maghiară, se vor concretiza”, a declarat şi Bodo Barna, preşedintele Comitetului de Iniţiativă Bolyai.

Lumânări în jurul UBB

Punctul culminant al ceremoniei care a durat o oră a fost lanţul uma realizat de participanţi în în faţa sediului Universităţii Babeş-Bolyai, cu lumânări în mână şi cântând imnul Ungariei. Ulterior, lumânările au fost depuse pe scările şi pe trotuarul din faţa UBB.

Prorector sinucis

Decizia de unificare a Universităţilor Babeş şi Bolyai a fost luată în Biroul Politic al CC al PMR din 20-23 aprilie 1959, coordonator al acţiunii fiind desemnat Nicolae Ceauşescu. Propaganda vremii a vehiculat ideea că între românii şi maghiarii din Adeal toate probleme au fost rezolvate, astfel că se impune existenţa unei singure instituţii de învăţământ superior, care a devenit realitate în iunie 1959. Ca urmare a deciziei, prorectorul Universităţii Bolyai, Csendes Zoltan, şi profesorul Szabedi Laszlo s-