Provocare la un duel de idei
Eseul pe care îl publicăm în acest număr, semnat de Liviu Georgescu, nu este unul obişnuit, scris dintr-un capriciu. El poate fi considerat un Credo al autorului, o sinteză a ceea ce a înţeles el, într-o viaţă de om, despre lume.
Stabilit la New York, împreună cu fermecătoarea sa soţie, Doina, Liviu Georgescu profesează medicina la un nivel care l-a făcut faimos. Pe pereţii cabinetului său din elegantul cartier Queens are zeci de diplome care îi atestă competenţa. Dar nu face numai medicină. Pictează (tablouri-viziuni, misterioase, cu care participă la expoziţii), cântă la vioară (absorbit de muzică, transfigurat, uneori singur, alteori în faţa unui public cultivat) şi mai ales scrie (versuri stranii, "neînţelese, pline de-nţelesuri"). Este un om universal, un om complet, sau măcar încearcă să fie, ca artiştii Renaşterii. Dorinţa sa de cunoaştere este insaţiabilă. Citeşte tratate de istorie, dar şi cărţi de filosofie, studii de estetică, dar şi prezentări ale unor teorii de ultimă oră privind originea Universului.
Din această efervescenţă intelectuală a rezultat eseul Inteligenţa creatoare. Ideile pe care le susţine sunt esenţiale, uimitoare şi provoacă gândirea cititorului (eu, de exemplu, nu sunt deloc de acord cu ele, cred că în realitate lucrurile stau exact invers, dar nu pot să nu recunosc că textul mi-a atras imediat atenţia şi m-a făcut să regândesc ceea ce mi se părea de multă vreme clarificat).
Un duel de idel - iată ce poate declanşa eseul lui Liviu Georgescu.
Alex Ştefănescu
Frigul, un fenomen fizic care, necompensat, se manifestă ca moarte la nivel biologic. Viaţa e o continuă luptă pentru menţinerea homeostaziei, a echilibrului biologic, adaptarea şi feedback-ul care au loc între limite apropiate şi care se opun destrămări
