Serviciile secrete române au aflat din presă că generalul a trădat. În primele zile, serviciile secrete române au refuzat să creadă că Pacepa a dezertat şi şi-au cules informaţiile exclusiv din presa occidentală. „În dimineaţa zilei de 29 iulie a.c. (1978 – n.red.), la orele 08.40, m-am prezentat la hotelul Intercontinental – Koln, unde locuieşte tovarăşul Podeanu (Mihai Pacepa – n. red.), conform celor convenite cu dânsul aseară, la orele 21.00, când l-am lăsat la hotel. Nu l-am găsit acolo.
L-am căutat prin împrejurimi, dar până la această oră nu am dat de dânsul şi nici la hotel n-a apărut. Îmi e teamă de o răpire sau accident”. Aceasta este telegrama cu gradul de urgenţă „fulger - imediat” prin care rezidenţa românească anunţa conducerea DIE că generalul Pacepa a dispărut.
Din acest moment, întregul sistem de informaţii al României intră în priză, un fluviu de telegrame cifrate sunt trimise către Bucureşti, direct ministrului secretar de stat Tudor Postelnicu. Era alarmă de gradul 0, fiindcă dispăruse adjunctul de la DIE, unul dintre oamenii de încredere ai lui Nicolae Ceauşescu.
Toate aceste telegrame şi multe alte documente sunt cuprinse într-un volum lansat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Cartea este structurată pe trei momente: dispariţia numărului doi din Direcţia de Informaţii Externe (DIE), ancheta declanşată în interiorul sistemului după ce s-a concluzionat că Pacepa a trecut de partea inamicului şi, ultimul capitol, urmările trecerii generalului de partea CIA.
Securitatea culegea informaţii din ziare
Pacepa se afla la Köln pentru a-i convinge pe cei de la firma VFW-Fokker să semneze contractul pentru producerea de avioane în România. Negocierile se derulaseră greoi în ultimele luni şi afacerea părea imposibil de perfectat. În momentul dispariţiei