Cartea "Ciupercile în industria alimentară şi în arta culinară", scrisă de Mitriţa Bahrim şi apărută la Editura Tehnică, oferea gospodinelor numeroase informaţii despre valoarea nutritivă a ciupercilor, despre modul cum se folosesc în industria alimentară, dar şi în arta culinară.
În prefaţa lucrării, autoarea subliniază că "în ţara noastră, cât şi în alte ţări, în ultima vreme s-a observat un interes crescut faţă de ciuperci, ca materie primă. Au o deosebită importanţă gastronomică, putând fi socotite unul dintre alimentele frecvente, începând de la pretenţioase aperitive şi garnituri, până la variate mâncăruri cu carne şi legume".
În primul capitol sunt enumerate ciupercile comestibile: hribi, chitarcă, turta vacii, bureţi de stejar, zbârciog, gălbiori, pâinişoară, vineţică, usturoiaşul, creasta cocoşului, hora vrăjitoarelor etc., şi care sunt criteriile de recunoaştere a ciupercilor: forma, culoarea, mirosul.
Pentru gospodine, cel mai interesant capitol este "Ciupercile în arta culinară". Autoarea precizează câteva măsuri pentru păstrarea aromei şi care sunt principiile nutritive la conservele şi preparatele culinare din ciuperci. Aflăm că spălarea se face doar sub jet de apă, dar nu se vor lăsa în ea porţiunile atacate de dăunători, se vor curăţa cu un cuţit inoxidabil, ciupercile care nu se folosesc imediat se păstrează în locuri reci şi aerisite. După opărire sau fierbere, ciupercile se răcesc sub jet de apă. Culoarea se poate menţine prin adaos de zeamă de lămâie. Pentru a păstra carnea ciupercilor albă se vor fierbe cinci-şase minute în apă sărată cu o lingură de unt topit şi cu zeamă de lămâie, apoi se vor strecura şi prăji înăbuşit, iar zeama strecurată va fi păstrată în borcane sau butelii de sticlă şi se va întrebuinţa la prepararea diferitelor sosuri. Toate speciile de ciuperci, înainte de a fi folosite, vor fi