Poliţia e hotărâtă să pună capăt jafurilor comise la bănci sau la ATM-urile acestora, după ce a pus pe hârtie un plan de „prevenire şi combatere”.

„Mişcarea” a fost gândită după ce, în ultimele cinci luni, au avut loc două jafuri armate în sucursale ale băncilor Transilvania şi Carpatica din Cluj-Napoca şi, respectiv, Constanţa. Oricât de bine intenţionate par însă aceste planuri, ele sunt egale cu zero atât timp cât poliţiştii sunt incapabili să pună mâna pe infractori, iar băncile nu-şi iau şi ele măsuri de precauţie.

Mai grav este faptul că, aşa cum a precizat, ieri, chestorul Bujor Florescu, România a intrat într-un „circuit normal al in frac ţio nalităţii europene”. Concret, după cum au anunţat reprezen tanţii poliţiei, strategia de prevenire a jafurilor ar trebui să se întindă pe doi ani şi va avea ca prim pas „documentarea cu privire la cazurile de tâlhării cu mână armată asupra băncilor”. Un alt pas „esenţial” în combaterea infracţionalităţii este „responsabilizarea conducerilor uni tăţilor bancare pentru amplasarea bancomatelor numai în locuri care oferă siguranţă clienţilor”.

Banca păzită de un tataie

Pentru a mai reduce din cheltuieli, multe bănci recurg însă la anumite „tăieri de bugete”, astfel că, în loc să crească, numărul aparatelor de supraveghere video scade.

Poliţia Română vrea să propună şi o vârstă maximă pentru paznicii băncilor. „Paznicul de la sucursala băncii Carpatica din Constanţa are 61 de ani”, a arătat comisarul-şef Ion Pruteanu. Problema este că, în majoritatea unităţilor bancare, agenţii de pază au vârste înaintate şi sunt ineficienţi în cazul unui jaf bancar.

Pe de altă parte, deşi sunt puşi pe „fapte mari”, poliţiştii au recunoscut că nu pot furniza un profil al infractorului din bănci, mai ales că nici nu au reuşit să-i prindă pe cei care au comis ultime