Aproximativ un metru - atât este, în esenţă, dimensiunea genetică a fiecăruia dintre noi. Pentru că tot atât măsoară şirul de ADN ce cuprinde toate informaţiile care ne definesc, de la culoarea ochilor la predispoziţia spre anumite boli. ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) cuprinde informaţii cu privire atât la trăsăturile vizibile (înălţime, culoarea ochilor), cât şi la cele care nu se văd cu ochiul liber (caracter, inteligenţă, dar şi predispoziţia spre anumite boli).
Codul ADN nu poate fi însă descifrat decât de cunoscători. Decodarea completă a genomului uman a fost anunţată doar cu şase ani în urmă, la data de 14 aprilie 2003, după o muncă de cercetare de aproximativ 20 de ani a oamenilor de ştiinţă implicaţi în Proiectul Genomul Uman (Human Genome Project).
Suntem unici doar 0,01 la sută
Una dintre cele mai importante concluzii care au reieşit în urma descifrării genomului uman este că toţi oamenii sunt identici în proporţie de 99,9 la sută, iar diferenţele dintre noi sunt înscrise în doar 0,01 la sută din ADN.
Variaţiile genetice cuprinse în acest procent redus sunt responsabile, printre alte trăsături care ne fac unici, şi pentru vulnerabilitatea crescută la anumite boli, inclusiv cancer.
Potrivit celor mai noi cercetări, ADN-ul uman are aproximativ 25.000-30.000 de gene, în timp ce viermele inelat, de exemplu, are 19.000 de gene.
ARN-ul este de ajutor în descifrarea codului
Acidul ribonucleic (ARN) este cel care „decodează” ADN-ul. Practic, cu ajutorul unor enzime, ADN-ul este transcris într-un alt cod. Acesta din urmă este supus din nou influenţei unor enzime, pentru a se transforma în proteine care „dictează” trăsăturile fiecăruia dintre noi (sunt anumite proteine pentru ochii albaştri, altele pentru ochii verzi).
Unde se «ascunde» codul gene
