In fine, prezenta foarte scazuta la urne ne situeaza in partea de jos a ierarhiei comunitare, ceea ce iarasi nu trebuie sa ne mire: functionarea Uniunii nu este cunoscuta si nici nu pare a fi interesanta pentru romani. Fiecare scrutin ne spune cite ceva despre starea politica a natiunii. Chiar si alegerile de acum doua saptamini, desfasurate intr-un anonimat aproape total, pot oferi indicii pretioase pentru politicieni si observatori, deopotriva. Asadar, ar fi oportun un bilant. Prima intrebare este, evident, cine a cistigat. Dintr-o perspectiva europeana, invingatori sint popularii: in toate hartile electorale paneuropene, Romania este colorata in albastru, pentru ca grupul Partidului Popular European beneficiaza de cele mai multe mandate: PDL si UDMR, impreuna, au "cistigat". Nu discutam aici nici de procentele Elenei Basescu si nici de posibilitatea ca Laszlo Tokes sa se afilieze altui grup politic. Sigur ca, pentru noi, o asemenea concluzie este nesatisfacatoare. In al doilea rind, daca ne raportam la tendintele generale europene, vedem ca Romania nu face opinie separata. E adevarat ca nu am asistat la un declin al stingii traditionale social-democrate, dar plafonarea ei este evidenta. Insa succesul peste asteptari al populistilor se inscrie in tendinta europeana, iar scorul modest al liberalilor este, si el, in ton cu rezultatele generale. Asadar, asistam la o dispersie normala a preferintelor. In fine, prezenta foarte scazuta la urne ne situeaza in partea de jos a ierarhiei comunitare, ceea ce iarasi nu trebuie sa ne mire: functionarea Uniunii nu este cunoscuta si nici nu pare a fi interesanta pentru romani. Sigur ca am avut si avem parte de un calendar electoral absurd, capabil sa-i exaspereze si pe cei mai "civici" dintre romani, iar aceasta a condus la accentuarea absenteismului. Sa trecem, insa, la primele concluzii pe marginea clasamentului intern. Depasir