Până la gripa nouă, bănăţenii au mai trecut prin gripă spaniolă, tifos şi gripă sovietică. Doi dintre cei 18 români bolnavi de gripă porcină sunt timişoreni. Paul Costin, şef al secţiei de epidemiologie din Timişoara timp de 35 de ani şi preşedinte al Comunităţii Evreieşti locale, spune că nu este pentru prima dată când bănăţenii sunt ameninţaţi de virusul gripei porcine. În anii `70, un virus asemănător venit din URSS şi denumit „gripa sovietică” a dat multe emoţii tuturor. În acea perioadă s-au imunizat şi mulţi timişoreni, care suferă mai puţin dacă sunt infectaţi cu noul virus.

Tifos şi gripă spaniolă

În anul 1920, bănăţenii au fost afectaţi de pandemia de gripă spaniolă. Din cauza faptului că nu exista un vaccin, boala a ucis mulţi oameni. O altă epidemie, cea de tifos exantematic, a izbucnit la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Localitatea Anina din Caraş-Severin a fost un alt focar al unei epidemii, dar de data aceasta de anchilostomiază. La fel de periculoasă a fost şi epidemia de febră papataci de la jumătatea secolului trecut.

Trimişi în Bărăgan

„Mulţi bănăţeni au fost trimişi în Bărăgan, iar casele au rămas complet goale. Insecta care dădea boala s-a localizat în crăpăturile caselor şi s-a dezvoltat în voie. Se putea muri foarte uşor, mai ales că nu exista un vaccin”, a explicat Paul Costin. Experienţa în epidemii l-a dus pe medic şi la Săcălaz, o localitate din Timiş,  unde, la sfârşitul anilor `60, peste 120 de pacienţi au acuzat simptomele febrei tifoide.

„După ce am făcut o anchetă, am descoperit că toţi mâncaseră caş făcut de o femeie din Săcălaz. Femeia avusese febră tifoidă cu mai mult timp în urmă”, a adăugat doctorul timişorean.