O bucatica misterioasa de istorie
Sunt intr-un subsol de cladire, intr-un salon intunecat, fara nici o fereastra. Lumini galbene si catifeluri grele, violete, invaluie obiectele din incapere. Aur! Cat vezi cu ochii, numai aur! Metalul galben straluceste in toate colturile camerei si pe toti peretii. Parca as fi intr-un basm oriental, in care gramezile de metal pretios se materializeaza doar la o simpla porunca adresata lampii fermecate. Un gardian cu expresie implacabila pazeste intrarea. Sunt singura in sala Tezaur a Muzeului National de Istorie. Imprejurul meu, troneaza ametitor pasari fantastice cu aripi de aur si ochi de rubin, bratari serpuitoare cu capete de zmeu, coifuri ce se incrunta hipnotic din orice directie le-ai privi, cupe ciudate, in forma de corn de zimbru... O lume stranie, plina de duhuri stravechi, tinute captive sub paza militarizata.
De ani de zile imi doresc sa vad un coson, ciudata moneda dacica de aur. Dar sala Tezaur nu adaposteste, intre comorile sale, si banuti. Monedele sunt la Cabinetul Numismatic, care e inchis, de ani buni, pentru public. Desi comoara dacilor trebuie sa fi fost alcatuita in mare parte si din monede de aur, nu stiu cati dintre noi au vazut expuse undeva astfel de piese. Unde sa le caut? Vazusem cosoni doar in ziarele de scandal, de cate ori se mai scria ceva despre traficul peste granita cu aceste valori de patrimoniu. Cosonul a fost mereu o bucatica misterioasa de istorie, inaccesibila si controversata, profanata de hotii de comori. Am plecat de la muzeu inciudata. Cu toate minunile sale, Tezaurul nostru este sarac fara "galbenii" dacilor. Si cu dorinta de a vedea intr-o zi o astfel de moneda, ce s-a odihnit candva in palma unui dac.
Setea de aur
Cosonul este una dintre cele mai frumoase si mai enigmatice monede ale antichitatii. Colectionari, numismati, traficanti, arheologi - p
