Mulţi oameni sunt dependenţi de slujba pe care o au în prezent, însă, oricând poate veni un moment în care se impune o schimbare radicală. Patru personalităţi din România vorbesc despre planurile lor de rezervă. Citiţi şi:

De ce avem nevoie de o strategie de rezervă

Americanii au fost primii care s-au trezit că nu mai funcţionează ceea ce făceau ei şi că trebuie să scoată „din cutie“ un plan B. Înainte de impactul recesiunii, puţini aveau o strategie secundară bine conturată. Acum, noul plan B se rezumă la a scoate ce-i mai bun din cel mai prost scenariu. Este mai degrabă târgul pe care-l faci cu un verdict pe care nu-l mai poţi evita.

Şi în România au rămas mulţi oameni pe drumuri după ce recesiunea le-a distrus slujbele. Unii au fost pregătiţi şi au schimbat în viteză banda. Cei mai norocoşi nu au fost nevoiţi să facă o reconversie profesională, însă şi-au reconsiderat alternativele sau, pur şi simplu, au găsit mai multe motive să fie fericiţi cu ce au.

O femeie de afaceri, doi oameni de televiziune şi un advertiser au fost de acord să facă un exerciţiu de imaginaţie şi să ne povestească ce ar face dacă nu ar mai avea jobul actual. „În ultimul timp, mi se pare că mai curând lucrez cu planul de rezervă în loc să mă concentrez pe planul A, pesemne că planul A e prea mare ca să mă încumet să-l fac fără o ciornă...”, declară Sandra Pralong, fondatoarea companiei Synergy Communications.

 „Glumesc, desigur, dar uitaţi-vă de câte ori în viaţă o luăm pe tangentă, pentru că oportunităţile în care ne simţim împliniţi sunt altele decât cele pe care le gândeam iniţial”, adaugă ea.

Dacă ar fi nevoită să se reorienteze, Sandra ar prefera să trăiască din pictură şi din scris. „Se spune că viaţa fiecăruia dintre noi este un act de creaţie, dar mie mi-ar plăcea să materializez această creaţie nu