Vă dă târcoale ziua şi bătăi de cap noaptea. Vă face să vă simţiţi ca la mare deşi sunteţi în plin centrul Capitalei. Pescăruşul de Bucureşti a devenit un obişnuit al locului.
Înrudit cu forfecarii şi pinguinii, crescut pe coasta mării şi pe malurile Dunării, pescăruşul cu picioare galbene (Larus Michahellis, pe denumirea lui ştiinţifică) s-a adaptat perfect la viaţa de oraş.
A renunţat de mult la consumul de peşte şi la cuibăritul prin stufăriş. Pescăruşul cu picioare galbene mănâncă gunoaie şi stă pe blocuri. „Habitatul acestei specii de pescăruşi au devenit gunoiele din oraş”, ne-a spus biologul Eugen Petrescu, de la Societatea Ornitologică Română.
Get the Flash Player to see this player. url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/iunie/Pescarus 2.flv width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false
„Sunt păsări oportuniste”, a completat biologul Ciprian Fântână. El a explicat că pescăruşul de Bucureşti este omnivor, mănâncă ce apucă, mai ales resturi de prin gunoaie şi insecte. „Sunt leneşi, pescuiesc tot mai rar deoarece gunoaiele şi insectele din parcuri le sunt mult mai la îndemână. Bineînţeles obiceiurile lor alimentare depind şi de sezon”, a mai spus biologul Ciprian Fântână, manager de conservare la Societatea Ornitologică Română.
Pot fi agresivi cu oamenii
Specialiştii spun că un pescăruş poate trăi până la 30 de ani. Unele specii depăşesc chiar şi această vârstă, recordul înregistrat oficial fiind un pescăruş de 49 de ani.
Ambii parteneri păzesc ouăle din cuib, din care ies pui la sfârşitul lunii mai. În această perioadă, mai ales, pescăruşii pot fi agresivi cu oamenii care se apropie de cuib şi pe care-i văd ca un pericol pentru pui.
Se îndreaptă spre Transilvania
Odată cu extinderea areal
