Am stat aproape doua zile incheiate la Bookfestul din 2009, timp in care am cumparat carti, m-am expus la un numar debusolant de lasnari, am stat la doua concerte si m-am ciocnit de cea mai mare parte din lumea literara romaneasca. Daca targul ar fi zburat, precum casa lui Dorothy, pe o tornada spre Oz, tara noastra ar fi ramas cu foarte putini critici si scriitori. Sau, ma rog, cu foarte putini dintre cei care conteaza. Bookfestul e, in esenta, ceea ce spunea Grigore Arsene in acest interviu: o librarie de 13.700 mp. Cifrele de vanzari pe care le-am vazut in presa de azi arata ca cel mai bine vandut titlu a celei mai promovate edituri din targ s-a dus pe undeva pe la 700 de exemplare. E un tiraj intreg epuizat in cateva zile, ceea ce e un record de librarie; pe de alta parte, pentru un targ cu aproape 100.000 de vizitatori (cred ca atati trebuie sa fi fost, n-am vazut inca statisticile AER), e destul de putin. Editorii (citati de presa sau descusuti de mine, pe teren) spun ca nu s-a simtit criza si ca au avut incasari frumoase. Mie, totusi, targul mi s-a parut gol, chiar si in ziua de varf. In general, uitandu-ma la oameni, foarte putin erau incarcati cu sarsanale. Observatiile empirice de acest tip nu sunt insa neaparat relevante. Astept statisticile oficiale, pentru a ma dumeri. Unele ziare de calitate au folosit pretextul targului si al cartii pentru a-si promova intens editurile favorite si oamenii din trust. Acest fapt devine suparator, in special din perspectiva cititorului-cumparator: daca parcurgi paginile respective, ai impresia ca singura editura care a existat in targ a fost Humanitasul si ca singurele personalitati ce au lansat carti au fost cele din trustul Realitatea-Catavencu. Nu e onest, deoarece la Bookfest au fost mult mai multe lucruri de citit/vazut/auzit: tot targul nu se reduce, in orice caz, la 4-5 vedete-scriitori. Sper, totusi, ca cititorii