Am participat cu o saptamana in urma la conferinta anuala a Institutului de Finante Internationale (International Institute of Finance, IIF), care s-a desfasurat la Beijing. Ca intotdeauna, conferinta a fost bogata in prezentari si dezbateri sustinute de lideri din lumea finantelor, analisti independenti sau oficiali din organismele de reglementare si supraveghere din diverse tari, intre care nu au lipsit Paul Volker si George Soros. In centrul tuturor discutiilor a stat, intr-o forma sau alta, criza economica, iar din opiniile exprimate se pot desprinde cateva concluzii de interes pentru modul in care ne putem raporta noi, Romania, la criza si, mai ales, la strategiile de adoptat in perioada de dupa criza. Spre deosebire de alte crize financiare si economice care au izbucnit in ultimele decenii, actuala criza este prima cu adevarat globala.
Totusi, desi afecteaza intr-o forma sau alta orice regiune a lumii, criza nu se manifesta la fel de dramatic peste tot, iar perspectivele iesirii din criza nu sunt aceleasi. America Latina si Asia sunt mai putin afectate de criza, iar intensificarea relatiilor economice intre aceste zone pare sa ofere un substitut la declinul activitatii de pe pietele mari traditionale – Statele Unite si Europa. Revenirea la crestere economica pare sa fie mai apropiata in SUA, in vreme ce pentru Uniunea Europeana prognozele sunt mai putin optimiste.
Chinei i se recunoaste tot mai mult rolul de lider, de la care se asteapta masuri pentru deblocarea economiei mondiale. Chiar si in 2009 China va inregistra o crestere care, dupa FMI, ar putea atinge 6,5 la suta, dar oficiali chinezii vorbesc chiar de 8 la suta crestere. Cum piata americana in declin nu mai absoarbe cantitatile de marfuri pe care le produce economia chineza, se incearca reorientarea spre alte piete.
Relatiile cu Brazilia devin tot mai stranse, exis
