Iranul si Moldova sunt doua state mentionate mai des in jurnalele de stiri in ultimele luni: in ambele, aflate, din motive diferite, undeva la "periferia" comunitatii internationale, au avut loc asa-zise "revolutii Twitter".

Generatia internauta din ambele state s-a folosit de retelele de socializare de pe Internet pentru a organiza mitinguri de protest fata de ceea ce au considerat a fi fraudarea masiva a alegerilor in favoarea partidului/presedintelui aflat la guvernare.

Tot prin Internet a fost sesizata comunitatea internationala, opinia publica si organizatiile internationale, cerandu-se astfel ajutor pentru rasturnarea unui regim opresiv si dictatorial - reprezentat de Mahmoud Ahmadinejad si respectiv Vladimir Voronin.

Daca interventia comunitatii internationale este singura modalitate pentru a face ca astfel de proteste sa nu se lase cu sute si mii de morti (stiut fiind ca dictatorii de sorginte sovietica sau de orice altfel de formare nu renunta fara varsare de sange la putere), cum se face atunci ca in cazul Moldovei au fost doar "proteste diplomatice", "preocupare" si "indemn la calm si dialog", in vreme ce in cazul Iranului tonul a fost dur si neechivoc.

Cu toate ca asemanarile dintre miscarile din cele doua tari sunt evidente (fraudarea alegerilor, un regim despotic, o miscare a tineretului reformist etc.), reactia Occidentului nu a venit in mod egal pentru ele.

Care este diferenta intre cele doua tari, sau in modul in care sunt ele percepute in afara granitelor, care determina o astfel de dualitate?

Din start trebuie mentionata geografia. Moldova are nesansa istorica de a fi usa-n usa cu Rusia, un gigant energetic prea mare pentru a fi "deranjat" cu proteste de catre Vest, mai ales pentru o tarisoara prinsa la mijloc.

In definitiv, Moldova este un "apendice", prin presedin