Acesta este cel mai pesimist scenariu privind perderile provocate economiei româneşti de pandemia A (H1N1), potrivit Băncii Mondiale. Scenariul „optimist“: pierderi de trei miliarde de euro. La nivel mondial, estimările Băncii Mondiale asupra impactului unei pandemii severe de gripă indică o pierdere de peste 2.000 de miliarde de dolari. Cele mai mari pagube s-ar înregistra de pe urma eforturilor de prevenire a răspândirii virusului, care ar repre
Acesta este cel mai pesimist scenariu privind perderile provocate economiei româneşti de pandemia A (H1N1), potrivit Băncii Mondiale. Scenariul „optimist“: pierderi de trei miliarde de euro.
La nivel mondial, estimările Băncii Mondiale asupra impactului unei pandemii severe de gripă indică o pierdere de peste 2.000 de miliarde de dolari.
Cele mai mari pagube s-ar înregistra de pe urma eforturilor de prevenire a răspândirii virusului, care ar reprezenta 60% din total. Primele sectoare afectate ar fi turismul, transporturile şi alimentaţia publică, unde afacerile ar scădea, în medie, cu 20%. În Mexic, de unde se presupune că ar fi pornit gripa, autorităţile au închis restaurantele, serviciile neesenţiale şi au interzis evenimentele publice. În România, Ministerul Sănătăţii spune că este pregătit să ia măsuri similare, doar dacă este cazul.
„În trei luni de la izolarea tulpinii, România are capacitatea, prin Institutul Naţional „Cantacuzino”, de a demara producţia vaccinului. Atunci, institutul va putea înfiola cinci milioane de doze. România este una dintre cele opt ţări europene care au capacitatea de a produce vaccin antigripal, respectiv Franţa, Marea Britanie, Olanda, Elveţia, Italia, Germania şi Ungaria“, informează serviciul de presă al ministerului.
Al doilea val, din toamnă
Potrivit sursei citate, „până în prezent, OMS nu a comunicat izolarea tulpinii virusului A(