Ne putem doar imagina suferinţele prin care trec bebeluşii în timpul erupţiei dentare. Ştim însă prea bine efectul acestora asupra părinţilor, îngrijorarea, nesomnul, panica... Erupţia dentară este un prag, o importantă etapă în dezvoltarea copilului, care va rămâne întotdeauna în memoria părinţilor şi familiei.
De fapt, dinţii încep să se formeze din primele luni de dezvoltare intrauterină şi la naştere copilul are ambele seturi dentare deja constituite. Primii dinţi încep să apară la 6 luni, dar sunt şi situaţii extreme în care aceştia ies la 3 luni sau la 12 luni. De obicei, întârzierile sunt puse pe seama rahitismului, unor afecţiuni endocrine (hipofizare, tiroidiene sau paratiroidiene) sau a unor boli genetice. În general, erupţia se face mai rapid şi mai uşor la fete decât la băieţi.
Pe rând...
De obicei, dinţii apar pe rând, dar există şi erupţii simultane. Molarii, din cauza dimensiunilor mari, sunt însoţiţi mai des de simptome neplăcute. Iniţial erup incisivii de jos, din centru, între 6 şi 10 luni, urmaţi de incisivii centrali de sus (între 8 şi12 luni) şi laterali (între 9 şi 13 luni), apoi incisivii laterali de jos (între 10 şi 16 luni).
După câtva timp, apar primii molari (sus între 13 şi 19 luni şi jos între 14 şi 18 luni), apoi caninii (cei de sus la 16 şi 22 luni şi cei de jos între 17 şi 23 luni) şi, în final, al doilea molar (sus între 25 şi 33 luni şi jos între 23 şi 31 luni). Astfel, la 2 ani şi jumătate-3 ani copilul va avea o dentiţie completă, cu 20 de dinţi, ce au caracter temporar, urmând a fi înlocuiţi cu dentiţia definitivă, ce va cuprinde 32 de dinţi. Aceştia apar între 6 şi 12 ani, începând tot cu incisivii centrali, apoi laterali, primii molari, caninii şi al doilea molar. Al treilea molar apare mult mai târziu, în jurul vârstei de 20 de ani. Erupţia dentară este însoţită de simptome care se
