La 16 ani Rodica Mariş s-a înscris la cursurile de paraşutism organizate de Aeroclubul României, spre sfârşitul anilor 70. După 30 de ani încă face ceea ce i-a marcat viaţa: paraşutism. Rodica şi-a început cariera de sportiv paraşutist în urmă cu 31 de ani pe Aerodromul Teritorial Târgu Mureş, iar de atunci a făcut din acest sport un mod de viaţă. Şi-a dedicat vacanţele de vară cantonamentelor şi pregătirilor pentru concursuri naţionale şi internaţionale, iar la zece ani de la primul salt ajuns instructor de paraşutism. "Am început paraşutismul când aveam 16 ani. A fost greu, frumos, am făcut sacrificii, am trecut prin foarte multe. Dar nici acum, după mai bine de 30 de ani nu pot să renunţ. În două decenii de instructorat au trecut prin mâna mea o mulţime de sportivi, unii talentaţi, alţii mai puţin. Unii au ajuns să facă înaltă performanţă, alţii au ajuns instructori la rândul lor. Pentru mine astea înseamnă realizare pe plan profesional", spune Rodica.

După opt ani în care a făcut parte din Lotul Naţional de Paraşutism al României, timp în care a participat la zeci de concursuri naţionale şi internaţionale, Rodica a urmat şcoala de instructori de paraşutism, iar din 88 se ocupă de pregătirea tuturor celor care se încumetă să practice acest sport. "Am început ca sportiv. Apoi am trecut la performanţă, înaltă performanţă, iar următorul pas firesc era să devin instructor, ceea ce am şi făcut. Este vorba de o responsabilitate imensă pentru că paraşutismul nu este un sport ca oricare altul, este un sport periculos, necesită multă pregătire atât teoretică cât şi fizică. Este pregătirea specifică fără de care nu se pot face salturile în siguranţă. Sportivul trebuie urmărit în fiecare moment şi numai cei care sunt declaraţi apţi fizic şi medical sunt lăsaţi la zbor", precizează instructorul.

Deplasări tot timpul anului

Munca de