Doctorul Sorin Oprescu este primul primar al Capitalei care demonstrează pe viu utilitatea Consiliului General şi importanţa pentru obşte a pelerinajului la moaştele Sfântului Dumitru, protectorul Bucureştiului. Fără Consiliu, fanteziile edilului şef ar fi putut prinde viaţă şi credincioşii ar fi împărţit coliva din Sâmbăta Morţilor, supravegheaţi de camerele video pitite printre frunzele plantelor exotice de 3,3 milioane de euro. Fără zgârcenia consilierilor, nu doar tortul, cârnatul şi Moş Crăciunii ar fi intrat în Cartea Recordurilor, ci şi fântâna arteziană cântătoare din Parcul Herăstrău, care ar fi ajuns nu doar cea mai mare din întreaga Europă, cu jetul său lung de 60 de metri, ci şi cea mai scumpă, la preţul de 8 milioane de euro. Bucureştenii ar trebui să le mulţumească aleşilor din Consiliu, indiferent de culoarea lor politică, pentru faptul că au blocat băncile pneumatice, despăgubirile de 280 de milioane de euro pentru cele 300 de exproprieri, parcările metalice unde un loc i-ar fi costat cât o garsonieră în centru. Iată că, pentru prima oară în istoria postdecembristă a Capitalei, unanimitatea votului se dovedeşte pe cât de democratică, pe atât de necesară.

Ceea ce n-au reuşit însă consilierii să stăvilească sunt studiile de fezabilitate pentru toate aceste proiecte megalomanico-obsesive, care au reuşit să scoată din bugetul primăriei în jur de 3 milioane de euro, adică cam cât ar fi costat reabilitarea celor 60 de şcoli rămase în stadiul de şantiere. De neoprit nici măcar de bilanţul eşecurilor primului an de mandat este şi apetitul lui Sorin Oprescu pentru noi şi nefezabile promisiuni. Dacă autostrada suspendată a intrat la apă, rămânând cu doar 11 kilometri pe hârtie, iar căprioarele pasc în continuare iarba muntelui, şi nu pe cea din imaginarul parc al Esplanadei, în schimb, pasajele subterane, bretele până la neînceputele şosele de centură