Acesta era numele codat pe care Securitatea i-l atribuise Nadiei Comăneci. După fuga ei din ţară, noiembrie '89, rapoartele ofiţerilor de informaţii explicau nemulţumirile sportivei: deplasări externe blocate, venituri insuficiente, piedici în întemeierea unei familii
Fuga din ţară a Nadiei, petrecută în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989 pe la graniţa maghiară, cu mai puţin de o lună înainte de declanşarea Revoluţiei, a provocat la vremea respectivă un cutremur de proporţii în Securitate.
Într-un raport detaliat întocmit de maiorul Nicolae Roşu, care se ocupa direct de "dosarul Corina", cum era codat numele Nadiei, sînt prezentate pe larg motivele care, în opinia Securităţii, au determinat-o pe Comăneci să aleagă libertatea: neaprobarea deplasărilor în străinătate, dificultăţile financiare, situaţia tensionată din familie şi greutăţile pentru întemeierea unui cămin.
Închisă în lagărul socialist
De teama ca Nadia să nu rămînă peste hotare cu ocazia plecărilor în străinătate, Comitetul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS) nu-i mai permitea să meargă decît în ţările socialiste (Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, URSS, RDG). Blocajul data de peste trei ani!
Raportul lui Roşu: "Nemulţumirea era generată atît de faptul că deplasările reprezentau o importantă sursă de venituri (peste 500.000 de lei numai în perioada '88-'89), ceea ce ar fi ajutat-o să achite unele datorii, cît şi de consecinţele pe planul pierderii statutului său în mişcarea sportivă internaţională".
Nelăsată să se mărite
Relaţia tensionată din familie este explicitată astfel: "Era nemulţumită de faptul că, deşi dorea să-şi întemeieze un cămin, de fiecare dată cînd cunoştea un bărbat cu care dorea să se căsătorească fie că intervenea mama sa, fie că respectivul era supus unor şicane de către persoane necunoscute (telefonic)
