BNR a comunicat date cu privire la operaţiunile pe care le-a derulat pe piaţa monetară, incluzând sumele împrumutate băncilor sau atrase de pe piaţă, precum şi maturităţile şi dobânzile acestor operaţiuni. Reiese că, într-o perioadă de nici o lună (6 mai-1 iunie), băncile din România s-au împrumutat de la Banca Naţională cu peste 14 miliarde de lei (aproape 3 miliarde şi jumătate de euro în echivalent).

Banca Naţională nu prea dă publicităţii asemenea statistici. Sau, de ce să acuzăm fără temei, poate trec neobservate! Ar fi avut probabil aceeaşi soartă şi de data aceasta dacă pe piaţă nu ar fi existat deja cifre privind alte operaţiuni cu care există obiectiv tentaţia de a le pune în relaţie. Sfârşitul lui mai-începutul lui iunie este momentul de la capătul unei perioade în care statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, s-a împrumutat masiv la bănci pentru a-şi putea onora plata salariilor şi pensiilor, precum şi alte plăţi bugetare urgente pentru care nu avea bani. Nerealizarea încasărilor bugetare prevăzute a căpătat deja dimensiuni dezastruoase. Căderea economică înainte de toate, dar şi tendinţa obiectivă a contribuabililor, îndeosebi a celor mari, de a evaziona fiscal în perioade recesive, atât din absenţa de fonduri, cât şi din cunoaşterea faptului că, strânse cu uşa de lipsuri, autorităţile devin mai permisive, au restrâns sever încasările bugetare pe aproape toate segmentele: şi pe TVA, din cauza scăderii consumului, şi pe impozite directe (pe profit şi pe salarii), din cauza slăbirii atât a activităţii economice, cât şi a ocupării forţei de muncă.

Rămâne o curiozitate ce se va întâmpla în urma introducerii din mai a impozitului minim. Cel mai probabil pe segmentul respectiv vor creşte încasările din zona afacerilor mici, în timp ce se vor prăbuşi încasările din zona afacerilor mari, care îşi vor aranja conturile de o asem