Nu mai este nici un secret ca puterea globala este intr-un proces de mutare, dinspre lumea "bogata" spre cea in curs de dezvoltare, iar China va lua, dupa toate probabilitatile, locul Americii, din punct de vedere economic si al influentei.
S-a discutat insa foarte rar, pana acum, despre ramificatiile politice si culturale ale acestei rasturnari de situatie in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. Absenta oricarei dezbateri pe aceasta tema se datoreaza credintei occidentale ca toti jucatorii mari internationali vor deveni clone ale vestului - este o singura modernitate, cea vestica, subliniaza The Guardian.
Este, evident, o opinie gresita si superficiala. Modernitatea este un produs al culturii si istoriei in aceeasi masura in care pietele si tehnologia au contribuit la modernitate. Normele vestice nu sunt o preconditie a modernizarii - aceasta este o opinie invechita si inchistata.
Ca intotdeauna, principala enigma ramane China - va deveni o clona a Occidentului sau va fi ceva foarte diferit si, in consecinta, va influenta fundamental intreaga lume?
In opinia editorialistului Guardian, nu exista nicio sansa ca China sa se "occidentalizeze". Sigur ca va fi influentata de vest, cum se si intampla in prezent, insa va ramane profund diferita in continuare.
Desi in ultimul secol China a tinut sa se caracterizeze drept o natiune-stat, este, in fapt, o civilizatie-stat. Chinezii considera despre ei ca sunt in primul rand o civilizatie, nu o natiune.
Toate lucrurile care se combina pentru a constitui simtul identitatii chineze preced cu mult scurta viata a Chinei ca natiune-stat. In plus, pe langa intaietatea istorica, logica unei civilizatii-stat este foarte diferita: este necesara o tolerare a diversitatii, avand in vedere dimensiunea impresionanta a tarii si numarul de etnii prezente.
M