„Pe Lipscani sunt nişte case frumoase, dacă vreţi să le fotografiaţi”, îmi indică politicos un domn în vârstă. Într-adevăr, nimeni nu s-ar gândi vreodată să imortalizeze clădirea gălbejită în faţa căreia ne aflam. Sursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea Dogar
1 /. Totuşi, imobilul de pe strada Smârdan, de la numărul 39, este un monument istoric. „În această clădire se afla în anii unirii ţărilor române Hotelul Concordia, unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859 s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza de către fruntaşii partidei naţionale ca domn al Tării Româneşti”, ne aminteşte o placă de marmură mâzgălită cu graffiti. Ornamentele împletite de la ultimul etaj au început să se desprindă, iar bucăţi de tablă din acoperiş atârnă deasupra celor care îşi sorb liniştiţi cafeaua pe la terasele cu umbreluţe din faţa fostului hotel.
O poartă mare din fier, cu un micuţ ochi de sticlă fumuriu, a apărut recent pentru a o înlocui pe cea veche, peste care se vedea uşor molozul ce zăcea în curtea interioară. Ferestrele cu cercevele putrezite se mişcă uşor din stânga în dreapta la câte o adiere de vânt. Momentul care i-a adus gloria, efemeră de altfel, a fost 24 ianuarie 1859, când aici a fost ales Cuza ca domn al Ţării Româneşti, după ce fusese deja ales la 5 ianuarie ca domn al Moldovei. Istoricul Constantic C. Giurescu scrie că, în seara de 23 ianuarie, deputaţii partidei naţionale s-au întâlnit într-o sală a hotelului Concordia pentru a discuta despre posibilii candidaţi. Majoritatea conservatoare le-a transmis celor din partida naţională că ea renunţă la candidaţii lor dacă şi cealaltă tabără renunţa la favoriţii săi. Astfel, s-a luat hotărârea ca toţi deputaţii să susţină în şedinţa de a doua zi a Adunării candidatura lui Cuza deoarece era o soluţie de compromis. Construit la jumătatea secolu
