» Campania electorala pentru alegerile anticipate de pe 29 iulie din Republica Moldova a reinceput. Dupa dizolvarea Parlamentului ca urmare a esecului alegerii presedintelui tarii, noile liste electorale vor contine mult mai multe partide si, probabil, noi aliante, iar pragul electoral micsorat ar putea extinde numarul formatiunilor parlamentare.
In conditiile polarizarii extreme a politicii moldovene, miza campaniei electorale este reprezentata de centrul esichierului politic, de unde un partid sau o alianta moderata ar putea decide in ce parte se va inclina balanta puterii.
Scaderea la 5% a pragului electoral de acces in Parlamentul de la Chisinau, dar si polarizarea periculoasa a societatii moldovenesti dupa evenimentele de pe 7 aprilie au schimbat considerabil premisele confruntarii electorale care va avea loc la sfarsitul lunii viitoare. In conditiile retoricii radicale adoptate de cele doua mari tabere politice care s-au confruntat in si, mai ales, dupa alegerile din aprilie, situatia politica de la Chisinau ar putea intra, dupa votul din iulie, in acelasi tip de blocaj precum cel din prezent, iar consecintele unei astfel de situatii pot fi numai schitate revazand evenimentele dramatice din 7 aprilie.
"Ambele parti persista in strategii de polarizare acuta a societatii (...) care vor face chiar si mai dificila cooperarea intre partide in urmatorul Parlament, daca o forta de centru nu apare acum", apreciaza analistul Vladimir Socor intr-o analiza pentru fundatia conservatoare americana Jamestown.
In aceste conditii, atat Partidul Comunistilor (PCM), cat si formatiuni cu sanse mai putine au demarat o cursa pentru ocuparea – fie si prin surogate – a zonei moderate. Scopul: influentarea rezultatelor din iulie si, eventual, a situatiei postelectorale ce va implica un nou vot pentru desemnarea presedintelui republicii.
