Primul contact cu lumea baschetului l-a avut în şcoala primară când sub îndrumarea profesorului Cornel Marinescu a mers într-un cantonament de babybaschet la Vânătorul.

În următorii ani, pentru că era „foarte îndemânatic”, micuţul pe atunci, Marius Dobă a fost la cinci festivaluri judeţene de babybaschet în echipa profesorului Milea Emilian.

„Ca orice copil, în vremea junioratului am făcut baschet de drag. În acea perioadă am fost şi la judo, fotbal şi atletism. Ba chiar, la atletism, am câştigat şi o medalie de aur pe judeţ, la o probă combinată (rezitenţă - 800 m, viteză - 100m, săritura în lungime şi aruncarea cu mingea de oină)”, îşi aminteşte Dobă.

Până la vârsta de 14 ani, Dobă se făcuse deja remarcat în baschetul juvenil din România: „Am prins toate loturile naţionale, începând de la juniori 3, până la cadeţi, tineret şi mai târziu seniori”.

La 16 ani debuta în divizia A, fiind unul dintre cei mai tineri sportivi din primul eşalon al baschetului masculin românesc.

La începutul carierei profesioniste, Dobă a apărat culorile echipei Oţelul Târgovişte, formaţie antrenată de Ioan Valerian şi care doi ani mai târziu a retrogradat.

„Aş da ultimii 10 ani din viaţă să mă întorc la Steaua”

La numai 18 ani, Marius Dobă povesteşte că a avut parte de două mari bucurii în aceeaşi zi: „Prima a fost că luasem permisul de conducere, iar apoi am primit o vizită cu totul neaşteptată.

O delegaţie de 4 persoane, în frunte cu marele antrenor al echipei Steaua, din perioada de glorie, Nicolae Pîrşu, au venit la mine acasă şi mi-au propus să merg la echipa din Ghencea”.

În acea perioadă, la Steaua se urmărea întinerirea lotului, aşa că au fost aduşi cei mai buni cinci juniori din România. Printre ei se afla şi Marius Dobă.

„Aş da ultimii 10 ani din viaţă să mă mai întorc la Steaua. Am fost uniţi şi pe teren şi