Procurorul-sef al DNA, seful DIICOT si presedintii de sectie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) ar urma sa castige lunar 8.880 lei, echivalentul a 14,8 salarii minime actuale, cu 180 de lei mai mult decat primul-ministru, potrivit grilei finale de salarizare depusa de Justitie la Ministerul Muncii.

In plus, consilierii ministrului Jutitiei ar urma sa castige mai mult decat un ministru in varianta propusa Ministerului Muncii, respectiv 14 salarii minime pe economie (8.400 lei, calculat la salariul minim actual, de 600 lei), fata de 13,7 salarii minime (8.220 lei).

Propunerea, inaintata si in cadrul negocierilor purtate in cursul saptamanii trecute intre reprezentantii celor doua ministere, a fost contestata vehement de catre oficialii Ministerului Muncii, care au cerut "refacerea grilei si incadrarea acesteia in parametri conveniti initial".

Surse din Ministerul Justitiei au declarat, marti, pentru NewsIn, ca "opozitia reprezentantilor Muncii fata de aceasta propunere este neintemeiata, in conditiile in care exista doar o singura functie platita la acest nivel".

"In plus, guvernul poate propune un coeficient de 14,7 sau de 14,8 pentru un ministru, pentru a nu mai exista aceasta situatie, in care un consilier sa castige mai mult decat un ministru", au precizat sursele, potrivit NewsIn.

Si presedintii Curtilor de Apel ar urma sa castige cu 60 de lei mai mult decat ministrii, respectiv 8.280 lei lunar (13,8 salarii minime).

Un judecator si un procuror de tribunal ar putea castiga in functie de vechime intre 4.848 lei si 7.500 lei, avand coeficienti in grila cuprinsi intre 8,08 si 12,5, iar un judecator de judecatorie intre 4.470 lei (7,45 salarii minime) si 7.260 lei (12,1 salarii minime pe economie). Reprezentantii Justitiei au precizat pentru NewsIn ca salariile respective includ si sporul de s