Ziarele „Adevărul“ şi „Adevărul de Seară“ încep, de astăzi, o campanie de atenţionare şi de „curăţare“ a muzeelor de responsabilii care ani la rând doar au ocupat funcţii de conducere în aceste instituţii de cultură. Instituţia în care vizitatorii ar trebui să descopere în cel mai atractiv mod istoria capitalei României, Muzeul Municipal Bucureşti, este ca şi inexistent.
Doar câteva zeci de vizitatori trec zilnic, în medie, pragul Muzeului Capitalei, în timp ce 10.000 de oameni sunt aşteptaţi în fiecare zi la Noul Muzeu Acropole din Atena.
Din cauza lipsei de iniţiativă, a proiectelor de atragere a vizitatorilor şi a finanţărilor europene, Bucureştiul a rămas, la capitolul muzee, una dintre cele mai „împăiate“ capitale ale Europei. Iar Muzeul Municipal Bucureşti (MMB) este în topul exemplelor proaste.
Preferăm demolarea patrimoniului
Recent întors de la unul dintre cele mai mari evenimente culturale din lume, inaugurarea Noului Muzeu Acropole din Atena, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, spune că, în prezent, suntem la stadiul de pedagogie.
„Noi nu conştientizăm colectiv, ca şi grecii, cât de important este patrimoniul. Promovarea acestuia şi nu distrugerea, aşa cum fac autorităţile locale acum, este cheia succesului metropolelor, mai ales pe timp de criză“, a explicat ministrul Paleologu.
El a adăugat că bucureştenii n-au de ce să se simtă mai prejos decât atenienii la capitolul patrimoniu, pentru că „avem şi noi vestigiile noastre“. „Este, totuşi, o diferenţă ca de la cer la pământ în ceea ce priveşte capacitatea grecilor de a-şi promova istoria şi de a contribui astfel cu 20% la PIB, faţă de români, care duc o mare lipsă de viziune asupra oraşului“, a mai spus Theodor Paleologu.
„Trebuie regândit întreg muzeul“
Preşedintele Comisiei de Cultură,
