Cand Elena Basescu a facut declaratii incendiare referitoare la chestiunea legalizarii consumului de droguri in Romania, pun pariu ca nu i-a intrebat nici pe ceilalti politicieni din familie, nici pe colega ei de partid Andreea Vass. A aflat insa destul de repede ca, daca nu traversezi Parlamentul cu un ursulet in brate, asa cum te-a facut mama, purtand o mesa provocatoare, blond-albinoasa, daca nu esti in Italia si nu te numesti Cicciolina, asemenea declaratii politice nu dau bine la o candidata pentru europarlamentare. A retractat deci, destul de grabita, dar porumbelul isi luase deja zborul in lumea larga. Media din Romania au acordat cuvenita atentie vorbulitelor candidatei, faimoasa pana atunci prin frumusetea de manechin, ambitia politica si incapacitatea articularii propriilor declaratii intr-o romana corecta gramatical, aratand ca, iata, persoana poate gandi coerent si ca este capabila chiar de propuneri indraznete, neortodoxe.
Dar acest succes de fond nu s-a dovedit a fi si unul politic, chiar daca, din motive care nu fac rostul acestei discutii, "independenta" s-a regasit pe lista alesilor, gata de exportat la Bruxelles. Oricum, ce vreau sa spun este ca nedumerirea opiniei publice cu privire la dorinta Elenei Basescu de a sprijini abordarea mai nuantata a drogurilor in Romania nu a ramas un secret privat, ci, fiind o declaratie publica, s-a bucurat de un tratament public. De unde, atunci, mirarea ei, survenita dupa retractare, ca un europarlamentar din grupul popularilor isi cheama colegii la vigilenta atunci cand aude de sturlubateca fata a presedintelui actual al Romaniei? In fapt, politicianul european de origine maghiara Surjan Laszlo sintetizeaza foarte bine abaterile de la dezirabilul politic, pe care le-au sanctionat si cei din Romania care, in loc sa o voteze pe EBA, au dat votul lor altcuiva sau si-au petrecut duminica electorala
