La sfârşit de iunie, elevii claselor a XII-a treceau emoţiile examenului de bacalaureat. Presa publica ultimul episod din serialul "Rezultate în întrecerea socialistă". În urma evenimentelor din piaţa Tien An Men, Partidul Comunist Chinez îşi schimba conducerea.
EMINESCU, SUBIECT LA BACALAUREAT
În anul centenarului morţii lui Mihai Eminescu, proba scrisă la limba română a examenului de bacalaureat n-avea cum să nu verifice şi cunoştinţele liceenilor despre opera eminesciană: "Într-o formulă memorabilă, Nicolae Iorga numea pe Eminescu «expresia integrală a sufletului românesc». Motivaţi această afirmaţie". Candidaţii se exprimaseră în cursul săptămânii, acum venise rândul profesorilor să le noteze prestaţiile. "Corectez lucrări, mâna a doua, în cinci ore. Am obosit mai mult decât la mâna întâi, 15 ore", se confesa jurnalului intim profesorul Constantin Trandafir în dreptul datei de 24 iunie.
TRIUMFUL TALENTULUI
Ca în fiecare an, şi în 1989 viitorii bacalaureaţi au răspuns la subiect care cum s-a priceput.
Proba, şi subiectele, erau obligatorii pentru toţi candidaţii, indiferent de aptitudinile native ori de preferinţele pentru o disciplină sau alta. Elevii talentaţi la "română", sau care doar trăiau cu iluzia talentului, şi nu se mulţumeau cu activitatea de la clasă aveau la dispoziţie "instituţia" cenaclului literar. Nu doar şcolarii beneficiau de această facilitate. Ultimul deceniu al regimului Ceauşescu a fost şi vremea de glorie a literaţilor amatori, stimulaţi în această direcţie de însăşi politica de partid şi de stat.
CENACLUL LITERAR, FENOMEN DE MASĂ
Cenaclurile literare erau o expresie a ceea ce se chema "cultura de masă". "Condiţiile noi, superioare, în care se desfăşoară întreaga noastră cultură au stimulat acest domeniu, scria Emil Vasilescu în Scînteia. Cenaclurile literare s-au manifestat
