Acţiunile ezitante ale autorităţilor şi lipsa de comunicare împiedică atragerea de fonduri. România a accesat în 2007-2008 doar 9% din sumele disponibile, faţă de o medie de 11% în statele din regiune. Se aşteaptă însă o creştere a gradului de absorbţie în viitor. Citiţi şi

Experţii în fonduri răspund cititorilor - 13 iunie

adevarul.it - De ce creşte numărul patronilor români în Italia?

Cursul, piedică în calea finanţării UE

Proiecte integrate pentru satul tau

Sprijin european pentru micii fermieri

Recreeaza-te la tara cu bani europeni!

Absorbţia fondurilor europene în România este extrem de lentă, iar dorinţa autorităţilor de a recupera din decalaj ar putea induce riscul de concentrare doar pe faza iniţială a procesului, şi mai puţin pe proiecţia strategică.

Evoluţia greoaie a procesului de atragere a banilor de la Uniunea Europeană (UE) în primii ani după aderare este determinată de acţiunile ezitante ale autorităţilor de management, de perioadele lungi de evaluare şi de lipsa de comunicare, se arată într-un raport al KPMG. De asemenea, întârzierile înregistrate în elaborarea documentelor strategice constituie o cauză care a determinat această evoluţie.

Toate acestea au dus la „temerea autorităţilor naţionale că fondurile europene ar putea fi retrogradate din categoria «salvatoarele economiei româneşti»“, potrivit lui Florin Bănăţeanu, director Consultanţă Fonduri Europene şi Sectorul Public în cadrul KPMG România.

În primii doi ani de la aderare, România a atras 9% din totalul fondurilor disponibile, faţă de o medie de 11% în statele din Europa Centrală şi de Est (ECE).

39% din fondurile de mediu au fost atrase

În ceea ce priveşte destinaţia sumelor, România a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie, de 39%, pe domeniul d