Pana in 1991 a construit 485 de kilometri de tunele pentru metrou si a mutat chiar si blocuri de pe marginea bulevardelor pentru a face loc scuturilor care sapau pe sub pamant. In anii ‘90 a inceput sa iasa din subteran din lipsa de comenzi si in 2008 a trecut la dezvoltare imobiliara. Grupul Tungal, caci despre el este vorba, a trecut printr-o schimbare continua dupa ce proiectele de metrou au fost oprite. Care este strategia companiei pentru urmatorii ani dupa ce a trecut de la Sub Pamant SRL la constructia de proiecte civile si industriale?
Din anul 1976 si pana in 1994 Antrepriza Exploatare Lucrari Constructii Subterane (AELCS), actuala Tungal Metrou, a construit sute de kilometri de tunele pe sub Bucuresti, dar ulterior contractele de constructie a magistralelor de metrou s-au rarit si compania s-a reorientat catre lucrari civile si industriale.
„In 1994 societatea s-a privatizat si ne-am dat seama ca toate echipamentele grele pentru metrou, in special scuturile, nu mai erau necesare. Ultimul an in care compania a mai avut contracte de executie de magistrale de metrou a fost in 2004, cand am construit statia de la Pajura si tunelul de 500 de metri dintre statiile Bucegi - Zarea", a declarat Dan Tapu, vice-presedintele grupului Tungal.
Denumirea AELCS s-a schimbat in 1991 in Tungal Metrou printr-o hotarare de guvern, iar intre 1991 si 1994 au mai fost continuate anumite lucrari de metrou, incepute inainte de ‘89.
„Prima schimbare a mentalitatii a aparut in 1994, dupa privatizare, cand au fost construite primele blocuri de catre companie, in spatele magazinului Unirea, care apartineau Bancii Nationale. Meritul acestei schimbari il au Gheorghe Idoras si Florea Zaharia (presedintele si vicepresedintele companiei), care au simtit ceea ce urma sa se intample in continuare", explica Tapu, care s-a alaturat companiei in 1993, cand avea do
