La examen ne confruntam cu o serie de solicitari care induc un grad variabil de stres. Sta in puterea noastra sa ne ajutam, intervenind cu iscusinta mintii in sensul adaptarii la stres, optimizand rezultatele.

Examenul este o adevarata incercare, chiar si pentru cei care se simt atat de bine pregatiti incat considera ca nu pot sa ii surprinda ceva.

Un examen este agent stresor deoarece solicita rezolvarea adecvata a unei serii de probleme specifice. Apoi, in mod obiectiv, exista si posibilitatea de a nu obtine rezultatul scontat. Intervine si factorul surpriza, al necunoscutului, al unor situatii prin care candidatul se poate sa nu mai fi trecut.

Pentru unii candidati, examenul este un prilej de intarire a statutului, pentru altii o amenintare. Unii sunt nerabdatori sa inceapa mai repede, altii nu stiu cum sa il mai amane. Unii tremura de emotie la gandul ca vor primi o nota, altora acest lucru le este relativ indiferent. Exemplificarea poate pune in evidenta reactii diferite, chiar opuse, la una si aceeasi situatie, uneori la una si aceeasi persoana. Diferentele provin pe de o parte din sfera personalitatii persoanei, respectiv modul cum concepe aceasta examenul, trasaturile sale de personalitate, experienta sa anterioara, iar pe de alta parte din insusi specificul examenului.

Stresul de examen are o dubla determinare: una din partea stimulului, alta din partea individului care interpreteaza situatia. Aceasta inseamna ca avem o mare influenta asupra propriilor stari de stres, atat in bine cat si in rau, de aici si importanta pregatirii psihologice.

Consecintele stresului in situatia de examen depind de intensitatea starii de stres, care la randul ei este hotarata de atitudinea noastra fata de agentul stresor, in cazul nostru examenul, si se pot finaliza cu efecte diferite: negative sau, dimpotriva, mobilizatoare.

Intr