- Editorial - nr. 323 / 25 Iunie, 2009 Mi-a cazut, recent, in mana o carte despre potentialul judetului Mures, editata in anul 1980, cu date statistice din 1979, de catre un colectiv autorizat de autori locali. Lasand la o parte scurta introducere specifica perioadei si intrand in miezul faptelor si cifrelor ramai de-a dreptul fascinat de forta economica de acum 30 de ani a acestei importante parti a Romaniei, de intensitatea vietii social-economice si culturale cu care institutiile de resort si locuitorii acesteia se mandreau. Acuzam la vremea aceea festivismul cu care aceste rezultate erau prezentate si mai ales institutia (partidul) si omul (dictatorul) in contul carora erau contabilizate. Lasand insa la o parte acest fals, ajungem la concluzia ca judetul Mures, areal romanesc multietnic, cu oameni vrednici si muncitori, era un imens potential economic, asemenea multor altora, un contribuabil de seama la bugetul tarii, dar si un beneficiar al acestuia. Tinut administrativ- teritorial cu o suprafata de 6.696 kmp (cat si astazi), aproximativ a 36-a parte din suprafata tarii, adica peste media celor 41 de judete, cu o populatie la acea vreme de 609.467 locuitori (in prezent a scazut la 580.000 locuitori), Muresul era un judet de frunte al Romaniei, din toate punctele de vedere, contribuind din plin, in toate compartimentele vietii social-economice si culturale, la rotundul implinirilor sale. Prin puterea sa economica, Muresul se situa pe locul 13 pe tara, dar existau numeroase domenii in care el detinea suprematia. Asa este cazul productiei de carbid (desfiintata azi), a extractiei de gaz-metan si a productiei de zahar, unde era fie producator unic, fie pe locul intai. La productia de energie electrica era pe locul 2 pe tara, iar la fabricatia de ingrasaminte si de geamuri, pe locul 3. Aportul judetului Mures la ansamblul economiei nationale era extrem de co