Cândva, Nicolae Iorga scria că "Turnu Măgurele a fost o strajă războinică a romanilor latini, a romanilor greci, a barbarilor, a turcilor la sfârşit". Din păcate, marele istoric s-a stins de mult şi n-a mai apucat să vadă vechea cetate Turris transformată în "straja războinică" a PSD. Căci, săptămâna trecută, urbea mea a devenit, pe bază de merite europrocentuale, capitala pesedismului agresiv şi ostentativ-revanşard.
Acolo, în sediul Primăriei, unde odinioară l-am auzit pe prim-secretarul municipiului lamentându-se dezarticulat - "Tovarăşi, e atâtea probleme în oraş!" -, războinicii lui Geoană şi-au dat în petic. Iar "peticul", înregistrat şi sigilat pentru conformitate, a luat calea eterică spre poporul amorezat de cafteală şi măscări. Să priceapă toţi că mahalaua politică are şi alţi mardeiaşi în afara "Matrozului". Cu gâturile înfăşurate în roşul incitant al eşarfelor partinice, alde Mazăre au sărit vanghelic la "bagabonţelile" şi "vrăjelile" partenerilor din coaliţie, nişte ăia care "când respiră vrea să facă bani". "Daţi, mă, în ei, că sunt vraişte!", i-a întărâtat căpetenia Geoană, după ce şi-a ascultat oştenii. Strigătul acesta de luptă va fi, bănuiesc, şi miezul strategiei electorale din toamnă. O vară lungă şi fierbinte stă în spatele vorbelor învrăjbitoare prin care se încearcă lepădarea de "Iuda ăsta de Băsescu", ca obiectiv absolut al jumătăţii de gaşcă guvernamentală.
Cealaltă jumătate pare să fi încăput, cu învoiala Marelui Conducător, sub jupoanele triumviratului muieresc Udrea, EBa şi Ridzi. Un triumvirat al minţilor odihnite şi de aceea periculos pentru contestatarii marginalizaţi din PD-L. De la o vreme, agenda publică a democraţilor e mâzgălită de euromezina prezidenţială şi de ministresele peste banul bunului plac. Arar răzbate şi glasul "Cocoşelului", un "ţâşti-bâşti" care "habar nu are de economie", sau scremetele fi